Colinde, colinde,
E vremea colindelor,
Caci gheata se‘ntinde
Asemeni oglinzilor.

Si tremura brazii
Miscand ramurelele,
Caci noaptea de azi-i
Cand scantee stelele,

Se bucur copiii,
Copiii si fetele,
De dragul Mariei
Isi piaptana pletele,

De dragul Mariei
Si-a Mantuitorului
Luceste pe ceruri
O stea calatorului...


xxx


Colindul a fost scris de Eminescu intr-un caiet de 343 de pagini, caiet daruit Academiei Romane (alaturi de alte caiete) de catre Titu Maiorescu in 1902. A fost publicat sub titlul "Colinde, colinde" in editia postumelor din 1902 cu o prefata de Nerva Hodos.

Sursa: Wikipedia